A) Parte din pădurile Statului din vechiul Regat se taie şi azi de societăţi jidoveşti şi cu aceleaşi preţuri ca înainte de război
1. Societatea jidoveasca „Union" la Mt Caşin, jud. Bacău, are achiziţionată pădurea cu 521 lei Hectarul, termen de exploatare până la 1931, cu taxa de regenerare 1500 lei Ha.
2. Societatea jidovească „Union" la Soveja Putna cu 651 lei Ha, cu termen de exploatare până la 1935, cu taxa de regenerare 1500 lei Ha.
3. Societatea jidovească „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" la Lucăceşti (Bacău) cu 506 lei Ha, cu termen de exploatare până la 1931, şi cu taxa de regenerare 600 lei Ha.
4. Societatea jidovească „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" la Muşa-Micâ (Buzău) cu 1.025 lei Ha, cu termen de exploatare până la 1929, cu taxă de regenerate de 1000 lei Ha.
5. Societatea jidovească „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" la Slănic (Tg-Ocna) Bacău cu 1.154 lei Ha, cu termen de exploatare până la 1925, cu taxa de regenerare de 1000 lei Ha.
6. Societatea „Letea", azi societatea jidovească „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" cu 270 lei Ha, la Tarcău (Neamţ) cu termen de exploatare până la 1939, şi cu taxa de regenerare de 1000 lei Ha.
7. Societatea jidovească „A. Ioster şi I. Agoştein", la Bogdăneşti (Suceava) cu 655 lei Ha, cu termen de exploatare până la 1928 şi cu garanţie de regenerare de 300 lei la Ha.
B) Robia în pădurile proprietari lor particulari
1. Majoritatea pădurilor de pe Valea Mureşului se taie în chip banditesc de Soc. „Foresta", „Rosenberg" cu 3 lei mc din picioare.
2. Pădurile dela Basca şi Penteleu din jud. Buzău proprietatea Maican se taie de Soc. „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" cu 3 lei 50 bani mc din picioare.
3. Pădurile Domeniului N. D. Ghica-Comăneşti, de pe Valea Trotuşului se taie de societatea jidovească „Göetz", „Foresta", „Rosenberg" cu 10—15 lei mc din picioare.
4. Pădurea „Petroşani" din jud. Muscel a dnei Zoe-Caleya-Baldovin, se taie de Soc. „Pădurea Muscelului" cu 850 lei Ha.
5. Pădurea de stejar dela Rotofăneşti (Suceava) proprietatea Maior Goilav, se taie de jidanii Herşcovici cu 300 lei Ha.
6. Pădurile din Moldova ale Episcopiei Spiridon dela Iaşi, se taie numai de jidani cu 300—500 lei Ha.
7. Pădurile regretatului Petre Carp, din jud. Vaslui, se taie de jidanii Fischer cu 300—400 lei falcea.
8. Pădurile prinţului M. D. Sturza, din jud. Neamţ, se taie de societatea jidovească „Ceahlăul" condusă de jidanii Eizer şi Kahana, cu 20 lei mc din picioare.
9. Pădurile boerilor moldoveni, sunt acaparate de jidani cu 200—500 lei falcea etc. etc.
C) Pădurile răzăşeşti din vechiul Regat acaparate de societăţile jidoveşti
Pădurile răzăşeşti, ai căror strămoşi le-au primit ca danie din partea Voevozilor ţărei au fost vândute pe preţuri derizorii.
14441 Ha din cele mai frumoase păduri de molift ale ţărei, (în care e un mare procent de lemn de rezonanţă), în intervalul dela 1902 — 1908, adică în 6 ani, au fost vândute pe nimic străinilor.
Acei străini taie şi azi din acele păduri şi cu acele preţuri dinainte de război. Fac loc cifrelor pentru ca opinia publică românească creştinească să vadă şi să tragă concluziile pentru viitor:
1. Pădurea Paieşelile din comuna Negrileşti, jud. Putna, în suprafaţă de 640 Ha s'a vândut cu 76 lei 80 bani Hectarul.
2. Pădurea Sburătura-Dealul Negru, jud. Putna. în suprafaţă de 1568 Ha cu 20 lei 50 bani Hectarul.
3. Galbenul-Voineaga din comuna Malaia, judeţul Vâlcea, având o suprafaţă de 1200 Ha cu 12 lei 50 bani Hectarul.
4. Faţa Vasilatului din comuna Călineşti, jud. Vâlcea, 900 Ha cu 5 lei 55 bani Hectarul.
5. Pădurea Tatuşca, 500 Ha cu 2 lei Hectarul.
6. Pădurea Pietrosul din comuna Brezoi, judeţul Vâlcea, în suprafaţă de 2895 Ha cu 1 leu 50 bani Ha.
7. Apoi în 1905 s'a vândut pădurea răzeşilor de pe muntele Piatra Secuiului din Vrancea, jud. Putna, proprietatea răzeşilor din comuna Hauşica şi Spineni, în suprafaţă de 800 Hectare, pe un period de 20 ani pe preţul de 780 lei în total, ceeace revine la 0 lei 97 bani Hectarul.
Deci cu câte:
76 lei 80 bani
20 lei 50 bani
12 lei 50 bani
5 lei 55 bani
2 lei —
1 lei 50 bani
şi 0 lei 97 bani
s'a vândut Hectarul de păduri de molift şi de brad societăţilor jidoveşti forestiere, de către cozile de topor ale răzeşilor noştri!
Un tablou mai sinistru de robia economică a munţilor noştri, nu cred să existe în Europa.
Cifrele de sus culese cu destulă prudenţă de unul din bătrânii noştri pădurari, sunt prea elocvente ca să nu mustreze conştiinţa atâtor oameni politici (şi din toate culorile) cari sunt înregimentaţi în consiliile de administraţie ale acelor societăţi, care au acaparat avuţia noastră naţională cu câte 0 lei 97 bani şi 76 lei 80 bani Hectarul de păduri seculare, când azi un mc de brad din picioare valorează între 100—250 lei, adică 30000—75000 lei Hectarul, după apropierea de c. f. r.
Cumpărătorii acestor păduri, constau din societăţi eminamente jidoveşti, cu capital aproape exclusiv unguresc şi austriac, cari cu lucrătorii şi personalul lor tehnic de aceiaşi naţionalitate, formează azi adevărate colonii de jidani mai pe toate văile munţilor noştri, astfel că aceşti jidani şi străini, cunoşteau tot aşa de bine ca şi ţăranii noştri din partea locului, toate potecile şi locurile de trecere prin Carpaţi, ceeace a înlesnit cu minimum de sacrificii, invazia armatelor puterilor centrale, deodată prin toate trecătorile munţilor noştri.
D) Jalea pădurilor din Bucovina
Pădurile Bucovinei, în cea mai mare parte aparţin fondului Religionar, donate românilor prin testament de Ştefan cel Mare şi respectate chiar şi de austriaci. Iată cine exportau lemnul din Bucovina, înainte de război:
Total: 17.750 vagoane.
Deci şi înainte de război toată producţia lemnoasă a Bucovinei era în mâini jidoveşti, şi care jidani plăteau 8 lei 35 bani de mc în picioare până la 1914, — preţ potrivit pe acelea vremuri.
După răsboiu, în 1919 regretatul Ministru Flondor, prin un Decret Regal, a anulat contractul de robie economică a munţilor din Bucovina, adică cu acaparatorul jidan Anauch. A fost cel mai frumos act de virtute naţională, din câte cunoaşte evoluţia istorică de emancipare economică a pădurilor noastre.
Jidanul Anauch, văzându-şi prada din mână pierdută, a înjghebat o nouă Societate, punând în consiliul de administraţie oameni politici din toate culorile, din care mulţi din ei, nici nu ştiu pe harta Europei, unde sunt pădurile, pentru care primesc tantieme din belşug dela jidanul Anauch. S'a anulat Decretul Regal de sub Flondor, şi s'a întronat iarăş robia economică în pădurile Bucovinei, că azi toate pădurile fondului religionar din Bucovina sunt în mâinile jidanului Anauch, cu 8 lei 35 bani hârtie mc ca preţ de bază, respective cam 40 lei cm socotit că fondului Religionar i s'a afectat şi un număr de acţiuni, în loc de 250—300 lei mc, cât de fapt a ajuns la ultimele licitaţii recente!
Întreb deschis pe dl I. Nistor, în calitate de profesor la Universitatea din Iaşi (nu de ministru), cum a înţeles D-sa să se comită sub ochii săi acest atentat în contra testamentului lui Ştefan Cel Mare?
De ce n'a pornit dl Nistor, în calitate de profesor (nu de ministru), să lupte pentru desrobirea pădurilor răzeşilor lui Ştefan Cel Mare din Bucovina?
Pentru ce n'a demisionat din Cabinet atunci când s'a călcat în picioare primul Decret Regal întocmit sub Flondor şi care emancipase pădurile Bucovinei?
Dacă sub austrieci s'a comis acest sacrilegiu adus moaştelor lui Ştefan cel Mare, ca pădurile fondului religionar să fie acaparate de un jidan ca Anauch şi era scuzabil pentru ei, nu mai ni-e era permis nouă românilor, pentru care s'au sacrificat peste 800.000 feciori creştini, să mai tolerăm înainte acest sacrilegiu.
Iată ce fac talanţii lui Iuda aruncaţi din belşug în atâtea bliduri de linte, cu care ademenesc conştiinţele politicianilor noştri, cari nu văd robia economică în care se sbat munţii noştrii.
Ce frumos ar fi fost ca a doua zi, după ce regretatul Flondor l'a izgonit pe jidanul Anauch din pădurile Bucovinei, sâ-l şi fi expulzat, iar pădurile fondului religionar se se fi exploatat in regie proprie cu ajutorul financiar al Băncei Naţionale!
Banca Naţională a ajutat Cooperativele forestiere ţărăneşti cu sute de milioane şi bucuros ar fi ajutat şi această mare cooperativă istorică şi românească: Fondul Religionar!
Azi in Bucovina n'ar mai fi fost picior de jidan! Plecau peste hotarele de unde au venit!
N'am făcut-o! Ne-am vândut jidovilor, toate pădurile Neamului Românesc. Azi şe arată la orizont în Bucovina, ca tovarăşi ai lui Anauch, alţi jidani ca de-alde Gebräder Rozenberg, foşti în cerdăşia jidanului Fischer acel sbir al Bucovinei, ca să continue şi mai bine jaful în pădurile Bucovinei, în concordanţă cu jidanii dela „Carpatina", „Göetz", „Union", „Foresta", „Ceahlăul" etc., care mai toate au ca preşedinte în consiliul de administraţie, pe cine? Pe dl Ferekide, preşedintele Senatului României-Mari.
Iată un tablou pe cât de trist, pe atât de duios, al robiei economice a pădurilor noastre, tablou scris în chiar Sâmbăta Paştilor, cu gândul ca dl Ferekide şi al de dl Ferekyde cel puţin în aceste zile mari ale creştinătăţei, să vadă clar dezastrul economic ce cu conştiinţă sau fără conştiinţa ni l-a pregătit pădurilor noastre, testamentul lugubru ce ni-l lasă bătrânii din generaţia de eri şi azi şi munca uriaşă ce trebue să o depună generaţia de azi cât şi cea vii toare pentru a ne salva cel puţin pădurile din mâinile jidovilor.
Fi vor oare auzite de acei ce trebue să audă aceste ecouri duioase şi triste de jale ale codrilor neştri, care se sbat în spasmele morţei, ca şi un pui prins în ghiarele vulturului şiret?
CONCLUZIA
Fiscul fraudat de aceşti jidani cu sute de milioane anual
Conform legei contribuţiunilor directe din 1 Aprilie 1923, şi care s'a extins în toată ţara, pentru păduri în momentul tăierilor (exploatărei) se percepe o foncieră de 18,5% din valoarea lor.
Or toţi exploatatorii de după război, azi în 1925 plătesc aceasta taxă de foncieră de 18,5% reperat la 40.000—60.000 lei Hectarul, adică atât cu cât se vând pădurile azi.
Pe când tot cortegiul de societăţi forestiere jidoveşti, enumerate în pomelnicul de mai sus, plătesc 18,5% reperat la 270—1.154 lei Hectarul!
Deci Statul (fiscul) pierde anual peste 200.000.000 lei din impozitul funciar, care rămâne în buzunarul jidanilor, care se îmbogăţesc de pe urma pădurilor noastre, care ne-au fost păstrate de noi, cu sângele bătrânilor noştri!
Un tablou elocvent, pe care ar trebui să-l cunoască Europa întreagă de robia economică, de care sunt cuprinse pădurile României.
Despre aceasta a fost sesizat de subsemnatul, chiar şi dl Vintilă I. C. Brătianu, ministrul finanţelor, prin o lucrare personală „Impozitele asupra pădurilor", lucrare ce i-am dedicat-o chiar dsale.
Nu ştim, dacă dl Ferekide, preşedintele Senatului român, care e şi preşedintele (naşul) a celor mai multe societăţi jidoveşti enumerate mai sus, mai are ceva de spus!
Nu ştim, dacă dl I. Nistor, Profesor de istorie naţională dela Universitatea din Cernăuţi, are ceva de spus asupra sacrilegiului pădurilor Bucovinei, complect acaparate de jidani!
Nu ştiu, dacă dl Ion I. C. Brătianu, care e membru de onoare a Soc. „Progresul Silvic", a cunoscut aceasta pagină dureroasă a pădurilor.
Nu ştim, dacă oamenii noştri politici ştiu de ceeace M. S. Regele Ferdinand, la 5 Martie 1905 (pe când era principe moştenitor) ne-a spus nouă Silvicultorilor la o conferinţă a Soc. „Progresul Silvic", următoarele:
„S-a păcătuit mult prin exploatarea puţin chibzuită a pădurilor".
Dacă poporul românesc a fost desrobit pe vecie, a rămas însă nefericire — o altă lume — pădurile care acoper azi 7 milioane de Hectare din trupul ţărei, care se sbat în spasmul morţei, fiind pângărite de străini.
Azi cer şi ele: Eliberarea din jugul sclaviei, din mreja multitenaculară a jidovilor, care cu concursul oamenilor politici, le-au acaparat complect.
Aplicarea lui „Numerus clausus" imediat în exploatarea pădurilor României, va fi salvarea lor, altcum suntem robi în ţara noastră, după cum foarte bine se spune în acele pasage de durere:
Munţii noştri, aur poartă,
Noi cerşim din poartă în poartă.
M. P. FLORESCU, inginer inspector Silvic.
(Material preluat din publicația Înfrățirea Românească, anul I, nr. 2 din 15 mai 1925)